Parechje persone sò preoccupati per e specificazioni di a camera, a dimensione di u screnu è a capacità di almacenamento quandu acquistanu un novu smartphone. Unu di l'elementi più essenziali di questi articuli di cunsumatori attrattivi hè u sistema upirativu, chì hè faciule da trascuratà.
L'Android di Google hè u sistema operatore mobile più populari di u mondu. Si trova in più di 86 per centu di i telefoni smartphones in u mondu. Ciò chì hè più maravigghiusu hè chì Android hè basatu annantu à u sistema operatore Linux open-source. Chistu significa chì qualcunu pò leghje, mudificà è, più impurtante, sparte u codice in u core di a maiò parte di i smartphones. A cullaburazione hè fatta pussibule da questa apertura.
A cuntrariu di Microsoft Windows, per esempiu, chì hè statu creatu è mantinutu da una sola impresa. Più di 15000 programatori da tuttu u mondu cuntribuiscenu à u sviluppu è u mantenimentu di Linux. Questi programatori ponu offre à custruisce qualcosa di novu chì hè distribuitu liberamente.
Cosa hè Open-Source?
Un pezzu di software per u quale u codice fonte originale hè dispunibule publicamente è pò esse spartutu è aghjurnatu quantu necessariu da l'utilizatore. U software open-source hè un software in quale u codice fonte o codice di basa hè tipicamenti accessibile per qualcunu per mudificà o migliurà per a reutilizazione è l'accessibilità.
Un pezzu di software pò esse manipulatu è cambiatu da qualcunu per chì u prugramma o l'applicazione funziona bè. I programatori chì anu accessu à u codice fonte di u prugramma di l'informatica ponu rinfurzà agghiuncennu funzioni o curreghjendu sezioni chì ùn anu micca sempre operatu bè.
U software open-source hè creatu in una manera decentralizata è cullaburazione, affittendu à a revisione di i pari è a pruduzzioni di a cumunità. Perchè hè pruduciutu da e cumunità piuttostu cà un unicu autore o corporazione, u software open-source hè generalmente menu caru, più adattabile, è hà una vita più longa cà u software pruprietariu.
Ogni annu, l'open-source diventa sempre più prevalente, apparsu in ogni locu da e cità di u guvernu à l'istituzioni. Hè diventatu ancu più populari trà e imprese di tutte e dimensioni. In fatti, alcune imprese portanu l'open-source à u prossimu livellu finanzendu finanziariamente prughjetti o cullaburendu cù sviluppatori.
A cullaburazione favurizeghja l'innuvazione cù u liberu è open-source. Parechje di a tecnulugia chì pigliamu per scontate oghje ùn anu micca evolutu o saria protetta da a lege di patenti s'ellu ùn era micca per quessa.
A Storia
I ricercatori chì travaglianu in i primi tecnulugii di l'internet è i protokolli di a rete di cumunicazione anu benefiziu di un ambiente di ricerca aperta è cullaburazione in l'anni 1950 è 1960. A rivista di i pari è i cumenti aperti sò stati promossi da a Rete di l'Agenzia di Prughjetti di Ricerca Avanzata (ARPANET), chì in ultimamente hè diventata a basa di l'internet cuntempuraneu.
U codice fonte di ogni gruppu d'utilizatori hè statu spartutu è migliuratu. I fori aiutanu à facilità a discussione è à u sviluppu di e norme di cumunicazione aperta è di cullaburazione. A cullaburazione, a rivisione di i pari, a cumunicazione è l'apertura sò stati sbulicati in e radiche di l'internet quandu hè stata lanciata à l'iniziu di l'anni 1990.
A nuzione di rende u codice fonte dispunibuli publicamente nasce da una campagna intellettuale iniziata informalmente da Richard Stallman, un programatore in MIT, in u 1983. Stallman hà pensatu chì u software duveria esse dispunibule per i programatori in modu chì puderanu mudificà cum'è l'avianu adattatu per megliu. capiscenu, amparà è migliurà.
Stallman hà cuminciatu à distribuisce u software liberu sottu a so propria licenza, a Licenza Publica GNU. Sta nova tecnica è attitudine intornu à u sviluppu di software hà guadagnatu trazione, eventualmente purtendu à a fundazione di l'Iniziativa Open Source in u 1998.
Open-Source vs Software Closed-Source
Software Open Source
- U software fonte accessibile hè un software di computer chì u codice fonte hè apertu à u publicu, chì permette à qualcunu di vede è aduprà.
- U codice pò esse cambiatu da altri individui è urganisazione, u codice fonte hè accessibile à tutti.
- U costu di u software open-source hè abbastanza bassu.
- Se u prugramma hè populari, un numeru significativu di programatori pò esse assignatu à u prugettu.
- Ci hè menu limitazioni à l'utilizatori in quantu à l'usu di u software è a persunalizazione.
- Ogni macchina pò esse cunfigurata per eseguisce un software apertu.
- Firefox, Android da Google, u sistema operatore Linux, Android, Thunderbird, MySQL, Mailman, Moodle, Perl, PHP è Python sò alcuni esempi.
Software chjusu-Source
- U software surghjente chjusu hè un software di computer cù un codice fonte chjusu, chì significa chì u publicu ùn hà micca accessu à u codice fonte.
- Solu a persona o gruppu chì hà pruduttu u software hà a capacità di cambià u codice.
- U codice fonte di u software chjusu hè prutettu.
- Ci sò parechji limiti imposti à l'utilizatori secondu l'usabilità è a persunalizazione di u software.
- L'impresa di software / urganizazione impiega programatori per migliurà u software.
- U software di fonte chjusa hè caru.
- Prima di esse installatu in ogni computer, u software chjusu deve avè una licenza valida.
- Ùn ci hè micca spaziu per errore in u software di fonte chjusa.
- Skype, Google Earth, Java, Adobe Flash, Virtual Box, Adobe Reader, Microsoft Office, Microsoft Windows, WinRAR, mac OS, Adobe Flash Player sò alcuni esempi.
I pratichi
U codice open-source hà aiutatu à i sviluppatori aspiranti è e grandi corporazioni in a so cumpetenza tecnologica. Hè educativu senza fine, soprattuttu datu a cunsequenza crescente di codificazione. Questa rete d'idee sempre in espansione hè solu u principiu di cumu tali software pò aiutà à a vostra corporazione.
Stretching un budgetu pò esse una battaglia di ogni ghjornu per startups. A dispunibilità di prughjetti open-source permette à i cunsumatori di abbraccià a nova tecnulugia senza pagà i diritti di adesione o firmà cuntratti à longu andà. A parti di u costu bassu (o inesistente), e biblioteche open-source permettenu à e squadre di piglià un capu di custruzzione di una infrastruttura IT o di sviluppà una nova applicazione.
Gran parte di stu travagliu hè digià fattu per voi grazia à l'open-source. Questu libera u tempu di i sviluppatori per ottimisazione è persunalizazione. Ci saranu sempre situazioni induve l'urganisazioni volenu principià da zero cù u sviluppu, ma ancu i più grandi marchi di u mondu ricunnosce u tempu è i soldi risparmiati cù a tecnulugia open-source. I cumpunenti open-source, sia utilizati cum'è kit di principiu per l'applicazioni cumplessi o i pezzi di u picculu puzzle per aiutà à finisce un prughjettu pò esse una alternativa utile sia per sviluppatori individuali sia per squadre d'impresa.
E cumunità in linea cum'è GitHub dimustranu u putenziale di cullaburazione di u software open-source, chì furnisce una casa per milioni di sviluppatori è cumpagnie per ospitu, valutà è utilizà piattaforme open-source. Microsoft hà pagatu $ 7.5 miliardi per a piattaforma in 2018. Questu hè prubabilmente l'esempiu più visibile finu à a data di quantu a popularità di a tecnulugia open-source hè diventata, è chì i giganti di l'IT stabilitu investenu in u futuru di sta cumunità.
Per una varietà di motivi, sviluppà è eseguisce una strategia di software open-source hè diventata critica. Individualmente è inseme, i sviluppatori di software open-source cercanu e migliori risposte à e sfide tecniche, risultanu in un software affidabile, sicuru è liberu. U prugramma si migliurà cù u tempu per via di u so travagliu infaticabile.
U prucessu hè aiutatu da numerosi fundazioni, cumprese a Fundazione Linux, chì sustene l'open-source in parechji domini tecnologichi, a Fundazione Apache Software è a Fundazione Eclipse.
Stabbiliscenu standard in cullaburazione cù i giganteschi digitali cum'è AWS, Facebook, Google, IBM, Microsoft, Netflix è SAP, è ancu i fabricatori di hardware cum'è Cisco, Intel è Tesla. Custruiscenu ancu case indipendenti da u venditore per i prughjetti, offrenu assistenza finanziaria per l'infrastruttura, assistenu cù u marketing, è selezziunate cumitati per fà scelte intelligenti di prughjettu.
Per sintetizà, alcuni di i vantaghji principali di l'open-source sò:
- I costi di hardware sò più bassi.
- Software di qualità eccezziunale.
- Supportu globale da i sviluppatori.
- Flessibilità è libertà.
- A gestione di licenze hè simplice.
- Cuncentrazione è scala di prughjetti.
I Rischi
Cumu l'anu dettu in a sezione precedente, a fonte aperta pò furnisce parechji vantaghji. Avà guardemu i svantaghji potenziali o i periculi cunnessi cun ellu, chì si sò in trè categurie cum'è seguita:
- Risicu di Sicurezza
- Rischiu di qualità
- Rischiu di cumplimentu
I cumpunenti open-source ponu esse truvati in una varietà di repositori internet, è i sviluppatori ùn anu micca manera di sapè quantu sò boni o sicuri. L'urganisazioni chì ùn investenu micca in u cuntrollu di u so usu si mettenu in risicu, è ponu pagà u prezzu più tardi quandu a correzione di i sbagli diventa assai più caru.
Risicu di Sicurezza
I pirate ponu guadagnà assai soldi sfruttendu i difetti di sicurezza open-source. Questu dà à i pirate tutte l'infurmazioni necessarii per lancià un attaccu. Per aggravà e cose, perchè hè cusì largamente utilizatu, una vulnerabilità in un cumpunente populari offre à i pirate un gran numaru di vittimi prospettivi. Questu significa chì i pirate sò attenti à a cumunità è sò prestu à sfruttà i difetti di sicurezza cunnisciuti in i cumpunenti open-source populari.
L'imprese di software sò vulnerabili à attacchi maliziusi s'ellu ùn monitoranu micca u so usu open-source è ignoranu qualsiasi librerie vulnerabili in u so codice.
Rischiu di qualità
Mentre una cumpagnia passa assai tempu è soldi per assicurà a qualità di u so codice pruprietariu, Sembra chì assai squadre di sviluppu sottovalutà o ignoranu a qualità di cumpunenti open-source. Di sicuru, tutti vulemu chì u nostru pruduttu finali sia coherente è stabile sottu pressione.
Unu di i mutivi chì hè difficiule di verificà chì un cumpunente di software open-source ùn compromette micca u statutu di u vostru pruduttu hè perchè ùn ci hè micca un criteriu accunsentutu per valutà a so qualità, è u caratteru di cullaburazione di un open-source pò rende difficiule misura.
Rischiu di cumplimentu
Ogni cumpunente di software open-source, è ancu e so dipendenze, hè licenziatu. Quandu l'utilicemu in u nostru prughjettu, ci impegnemu à un inseme di termini è cundizioni cù quale duvemu aderisce. Per quelli chì ùn sò micca familiarizati cù a cumplessità di licenze open-source, questu pò esse un incubo.
Certi prughjetti open-source mancanu di alcuna licenza di fonte, chì implica chì e regule di copyright s'applicanu per difettu. Perchè ci sò tante licenze, risponde à tutti i requisiti legali hè abbastanza duru. Sapete chì ci sò più di 200 tippi distinti di licenze open-source, ognuna cù u so propiu set di termini è cundizioni unichi, specializati è spessu sconcertanti?
U futuru di l'open-source
E novi ondate d'innuvazione seranu alimentate da u software chì hè u risultatu di un sforzu di cullaburazione, micca solu da una impresa, ma da una cumunità dedicata à migliurà l'ambiente sanu.
L'imprese liberanu i so sviluppatori per cumpete in l'arena digitale, cù l'ughjettu di esse i primi à generà innuvazione sempre crescente in l'industria tecnologica, postu chì cuntinueghja à ottene esposizione trà l'imprese.
I sviluppatori ponu affruntà in modu efficace e difficultà di teste è di implementazione utilizendu a cumunità open-source è apprentendu da i migliori sviluppatori, in particulare cù l'inundazione di e tecnulugia novi cum'è AI, machine learning, è avanzamenti di robotica.
Quandu l'impiegati prufittà di a cumunità dinamica, orientata à a suluzione, vedemu l'imprese guadagnà. Da i veiculi autoguidati à i robots medichi, e cità intelligenti à i centri di dati, ùn vulemu micca affidate e risposte à queste sfide à un picculu numeru di imprese. Invece, duvemu appughjà nantu à l'open-source è una mansa di inventori brillanti per ottene u più grande risultati.
cunchiusioni
U muvimentu open-source hè rispunsevule per u rapidu avanzamentu di a tecnulugia in l'ultimi decennii. Mentre chì l'open-source presenta alcuni risichi, ci sò parechji benefici è modi promettenti per avanzà. Una grande cumunità di cuntributori, linee guida per principià, amparà studiendu u codice di l'altri, è acquistendu esperienza di cumunicazione cù altri ingegneri sò alcuni benefici eccellenti chì uttene da u software open-source.
Se vulete ancu cumincià à cuntribuisce à un prughjettu open-source, prima truvate quellu chì vi fascina, dopu cercate in GitHub una etichetta chì dice "bon primu prublema" o qualcosa simili. Bona Prima Emissione hè un prughjettu chì cura selezzione faciule da prughjetti populari per i sviluppatori chì ùn anu mai cuntribuitu prima.
Lascia un Audiolibro